Atitudinile populației României față de medicamentele falsificate.

Au fost realizate analize asupra aparițiilor media despre medicament falsificate, concentrându-ne asupra comentariilor cititorilor. Similar, au fost analizate seturi de comentarii pe site-urile unor distribuitori de medicamente și suplimente din România. Cele două surse, dimpreună cu analiza literaturii internaționale academice și gri din domeniu, au fundamentat proiectarea unui sondaj reprezentativ pentru populația adultă a României (chestionare aplicate face-to-face, eșantion de 1200 de respondenți, eroarea maximă de eșantionare: ±2,8%).

Prezența tematicii în dezbaterea publică

• Există cel mult un interes minor al presei față de tematica medicamentelor falsificate. Elementele de prevenție apar rar în prim plan, interesul fiind mai degrabă față de penalizări ale unor furnizori/distribuitori de medicamente falsificate. Efectul este o calitate redusă a textelor vehiculate în presă și lipsa de angajament a cititorilor online cu conținutul legat de medicamente falsificate.
• Analiza comentariilor de pe site-urile ce comercializează medicamente și suplimente alimentare, precum și a celor de la articolele de presă din România ce discută despre medicamente falsificate conduce la concluzia absenței subiectului din dezbaterea publică.

Cunoaștere

• Sondajul aduce cu sine și el multe întrebări la care unul din patru-cinci respondenți a declarat că nu știe ce să răspundă, indicând absența contactului real cu discuția despre medicamente falsificate.
• Analiza datelor de sondaj arată însă și că există un interes puternic al populației pentru subiectele abordate. Interesului exprimat direct i se adaugă un număr redus de refuzuri de a răspunde la întrebări, dar și o pondere mare a răspunsurilor „nu știu” pentru majoritatea întrebărilor legate direct de medicamentele falsificate. Ponderea răspunsurilor „nu știu” scade la valorile obișnuite în sondaje în cazul întrebările nu se ocupă cu medicamente falsificate, în timp ce cea a refuzurilor de a răspunde urcă spre cotele obișnuite la întrebările nelegate de falsificarea medicamentelor.
• Două treimi dintre respondenți susțin că știau ce sunt medicamentele falsificate înaintea acestui sondaj
• Mai bine de două treimi estimează că nu pot identifica corect un medicament falsificat și nici nu îl pot defini spontan. Aceasta întărește și face evidentă nevoia de informare.
• Puțin peste jumătate dintre respondenți pot identifica corect măcar patru din șase caracteristici ale medicamentelor falsificate.
• Interacțiunea personală cu medicamentele crește deopotrivă cunoașterea și confuzia referitoare la medicamentele falsificate. Acesta spune că farmaciile sunt un bun loc de plasare a materialelor de comunicare.
• Pentru cunoașterea despre medicamente falsificate densitatea de medici de familie nu acționează ca un factor favorizant, dar volumul cumpărării de medicamente cu rețetă o face. Acest lucru înseamnă că nu este suficient să ai un medic de familie, ci trebuie și să interacționezi cu el. Prin urmare, pentru campanii de comunicare eficiente, distribuirea de materiale informaționale prin medicii de familie este sub potențialul distribuirii prin intermediul farmaciilor.

Informare și interacțiune

• Majoritatea celor chestionați vor să afle mai multe despre medicamente falsificate, existând astfel un promițător câmp al cererii de informare potențială. Cei ce știu deja despre subiect câte ceva vor să știe și mai mult și prezintă probabilități mai ridicate de a se informa suplimentar. De aici nevoia de a aduce mai întâi informațiile și la urechile celor ce nu au aflat  despre existența medicamentelor falsificate.
• Cei care nu știu și nici nu vor să afle despre medicamente falsificate reprezintă aproximativ 8% din populație. Ei sunt mai degrabă slab educați, provin din localități cu mai mulți medici de familie pe locuitor (poate aceștia preiau din nevoia de informare?) și din județe în care se vând pe de o parte mai multe suplimente alimentare și, pe de alta, mai puține medicamente fără rețetă (OTC).
• Majoritatea populației (72%) are încredere că în locurile autorizate să distribuie medicamente nu apare riscul falsificării. Majorități similare se așteaptă să regăsească frecvent medicamente falsificate în farmacii online (57%), pe alte site-uri online (70%) sau la vânzători ambulanți (74%).
• La polul opus, ponderea celor ce cred că nu pot regăsi medicamente falsificate în farmacii fizice sau pot fi regăsite acolo doar foarte rar atinge 38%, cifra corespunzătoare fiind de 45% pentru farmaciile spitalelor, 46% pentru cabinetele medicilor și 48% pentru medicamentele utilizate în spital. (ponderile corespunzătoare sunt 11% pentru farmacii online, 6% pentru alte site-uri online, 7% pentru vânzători ambulanți; complementul până la 100% în cazul acestor cifre este dat de cei ce se așteaptă să regăsească „rar” astfel de medicamente în locurile menționate sau de către cei ce nu pot formula un răspuns din lipsă de informație).

Comportamente

•  Majoritatea populației nu ar consuma medicamente falsificate. Trei sferturi din populație respinge ferm ideea respectivă și doar 7-11% ar accepta-o voit.
• În populația României, aproximativ 7% consideră că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare și 12% că au efecte mai bune decât alte medicamente.
• Trei sferturi din eșantion nu ar consuma în niciun caz medicamente falsificate. 8-11% sunt predispuși la consum, iar restul mai degrabă nu ar face-o chiar și dacă ar fi într-o situație gravă.
• Factorii „obiectivi” ce ar conduce la consum (în fapt reprezentările subiective asupra realității situație curente) sunt legați de sărăcie acumulată (nu de venit curent, ci de starea materială a gospodăriei), de dorința de câștig cu orice preț, de obișnuința de a consuma produse contrafăcute, de prezență continuă a bolii (bolnavi cronici în gospodărie), și de absență sau puținătate a ofertei de servicii medicale din localitate.
• Factorii atitudinali ce generează consum sunt, în ordine, nevoia de consum (la preț accesibil), faptul că este un comportament de consum acceptat de cei din jur, urmați de reprezentarea unui risc redus de utilizare. Considerentele etice au și ele un rol de prevenție, dar mai redus. Toți acești factori au, pe ansamblul populației României, valori ce previn consumul e medicamente falsificate. Ei cresc însă pentru o minoritate a populației, ce poate fi expusă astfel la consum indiferent de cunoașterea despre medicamentele falsificate.
• Factorii negativi sunt potențați de permeabilitate la fake news, credulitate la sfaturi neavizate, dorința de câștig material, stare proastă materială, educație redusă, vânzări multe de suplimente alimentare. La polul opus, educația ridicată, alfabetizarea medicală, prezența mai ridicată furnizorilor de servicii medicale, experiența directă de cumpărare de medicamente și îngrijire medicală contribuie la potențarea factorilor preventivi.

Evaluarea actorilor din sistem și reprezentări despre politicile de urmat

• Neîncrederea în instituții, generalizată în România, se răsfrânge și asupra autorităților din domeniu.
• Poliția și ONG-urile sunt creditate drept organizații legitime pentru a combate medicamentele falsificate, fiecare atrăgând suportul a câte 50% din populație. Guvernul este cotat la doar 20%, la fel ca doctorii și spitalele, în timp ce producătorii de medicamente și farmaciile sunt considerate ca având un rol cel mult minor.
• Informarea și controlul sunt cuvintele cheie care gestionează reprezentările despre tipul de intervenție dorită. În background se plasează diferite tipuri de amenzi și penalizări pentru cei ce distribuie medicamente falsificate.
• Cunoașterea despre prezența serializării este redusă și prezintă o nevoie de informare asupra ei.

Tipuri de afecțiuni

• Atitudinile și comportamentele legate de medicamentele falsificate nu diferă substanțial pe tipuri de afecțiuni.
• Un sigur tip de afecțiune pare a pune riscuri mai mari decât media populației: problemele de dermatologie. Cei care le experimentează sunt mai susceptibili la a consuma medicamente falsificate și/sau de a dezvolta un tip de atitudine ce poate conduce la consum. Aceasta ar fi principala țintă distinctă care necesită comunicare special proiectată pentru particularitățile afecțiunilor respective.
• O campanie țintită pe tipuri de afecțiuni poate lua în calcul și afecțiunile psihice pentru a crește încrederea în lanțul de distribuție (deopotrivă standard și online/ambulant), respectiv pe cele cardio-vasculare pentru a întări rațiunile etice pentru a nu consuma medicamente falsificate.